Zanele si piticii sunt unii dintre cei mai cautati animatori petreceri copii. Noi ne-am gandit sa va prezentam putin din legenda zanelor din diferite culturi si consideram ca subiectul este unul absolut fascinant.
Uneori zanele sunt descrise ca avand infatisarea unui animal. In Scotia, femeile zana erau aveau specific faptul ca luau o forma de cerb, in timp ce vrajitoarele au se transformau in soareci, iepuri, pisici, pescarusi sau oi negre. In „Legenda lui Knocksheogowna”, pentru a inspaimanta un fermier care si-a pastorit turma pe taramul unei zane, o regina de basm a aparut ca un cal mare, cu aripile unui vultur si o coada de dragon, si scuipand focul. Apoi, ea se va transforma intr-un barbat mic de un picior, cu un cap de taur, si o flacara albastra pe care o arunca spre om.
In balada copiilor din secolul al XIX-lea, „Lady Isabel si Elf-Knight”, cavalerul este o figura Bluebeard, iar Isabel trebuie sa-l insela si sa-l omoare pentru a-si pastra viata. Balada pentru copii „Tam Lin” dezvaluie ca personajul din titlu, desi traia printre zane si avea puteri de zana, era de fapt un „cavaler pamantean” si, desi viata lui era placuta acum, se temea ca zanele il vor trimite in iad.
„Sir Orfeo” povesteste cum sotia lui a fost rapita de regele Faerie si numai prin tradare si prin excelente abilitatii la harpa a fost capabil sa o castige inapoi. „Sir Degare” dezvaluie povestea unei femei invingatoare si a iubitului ei de basm, care in versiunile ulterioare ale povestirii este prezentat ca un muritor. „Thomas the Rhymer” arata ca Thomas scapa cu mai putina dificultate, dar petrece sapte ani in Elfland. Oisin nu este afectat de sederea sa in Faerie, ci de intoarcerea lui.
Cand coboara pe pamant, cele trei secole care au trecut, l-au facut sa fie un barbat in varsta. Regele Herla („Herla Ching”), initial un tipar al lui Woden, dar mai tarziu crestinizat ca rege intr-o poveste de Walter Map, a fost un personaj care a vizitat conacul subteran al unui pitic si s-a intors dupa trei secole. Desi doar cativa dintre oamenii sai au murit, Herle si oamenii sai care nu au coborat din taramul zanelor, au fost prinsi de zane calatorind pe cai, aceasta fiind o relatare a originii vanatorii salbatice din folclorul european.
O caracteristica comuna a zanelor este folosirea magiei pentru a isi ascunde aspectul. Aurul este notoriu nesigur, apare ca aur cand este platit, dar in curand dupa aceea se transforma in frunze, flori, prajituri din turta dulce sau o varietate de alte lucruri relativ lipsite de valoare.
Aceste iluzii sunt, de asemenea, implicate in povestile zgomotului produs de zana. Multe povesti din Europa de Nord povestesc despre o femeie muritoare convocata sa participe la o nastere a unei zane – uneori in prezenta unui copil mort, rapit de zana. Invariabil, femeii ii este dat ceva pentru ochi, de obicei un unguent.
Din greseala sau, uneori, curiozitate, o foloseste pe unul sau pe ambii ochi. In acel moment, ea vede unde este. Ea isi da seama ca nu este intr-un castel ci intr-o pestera intunecata.
