Avand in vedere ca aproape una din patru persoane este afectata in prezent de probleme la genunchi, entorsele de genunchi reprezinta un caz de manual in traumatologia si ortopedia sportiva. Genunchierele, cunoscute si sub numele de orteze de genunchi sau atele de genunchi, ofera protectie, garantand un sprijin mai mare si o mai buna stabilizare.
Dar cum stii ce genunchiera sa alegi pentru fiecare traumatism, dupa o entorsa sau o interventie chirurgicala la genunchi? Ligament sau genunchiera rotuliana? Ce genunchiera trebuie folosita in ce etapa a tratamentului? Pentru ce tip de activitate? Iata raspunsurile ortopedilor nostri pentru a va ajuta sa va protejati genunchiul.
O genunchiera diferita in functie de patologie si de activitatea practicata
Un genunchi dureros poate fi simptomul mai multor patologii: leziuni ale genunchiului (entorsa sau fractura, ruptura de ligamente, leziune meniscala), dureri de tendon (tendinita de genunchi sau tendinita de fascia lata sau chiar sindromul stergatorului de gheata), dureri de cartilagii sau de oase (osteoartrita de genunchi, condrocalcinoza…).
Exista mai multe tipuri de genunchiere ortopedice care permit o amplitudine mai mare sau mai mica a miscarilor, in special flexia genunchiului: genunchiere sportive si de intretinere (cunoscute sub numele de genunchiere proprioceptive), genunchiere patelare, genunchiere ligamentare si genunchiere de imobilizare (sau atele de genunchi).
In functie de patologia genunchiului
- Instabilitate: genunchiera sportiva sau ligamentara
- Entorsa: genunchiera sportiva sau ligamentara
- Tendinita: genunchiera rotuliana
- Osteoartrita: sprijin rotulian sau patelo-femural
- Sindromul rotulian: genunchiera rotuliana
- Post-leziune sau postoperator: atela de imobilizare
In functie de nivelul de stabilitate necesar
- Activitate redusa: intretinere redusa (1/5 pana la 2/5)
- Activitate moderata: sprijin moderat (2/5 pana la 3/5)
- Activitate intensa: intretinere ridicata (3/5 pana la 5/5)
Dupa un traumatism, este esential sa va consultati medicul sau specialistul in genunchi pentru a face un examen clinic si un diagnostic corect inainte de a alege genunchiera si pentru a cunoaste tipul si intensitatea sprijinului necesar pentru prevenirea sau o buna recuperare a genunchiului. In unele cazuri, consultarea unui medic nu exclude examinarile suplimentare (radiografie, RMN, artroscopie etc.).
De asemenea, dupa tratamentul chirurgical sunt necesare proteze pentru genunchi. Si in acest caz, tipul de genunchiera care va fi purtata in timpul perioadei de vindecare va fi stabilit de catre chirurgul ortoped.
In general, suport genunchi sunt ambidextre (potrivite pentru genunchiul drept si pentru cel stang). Pentru a alege marimea potrivita, masurati criconferinta genunchiului semi-flexat (circumferinta genunchiului), la nivelul rotulei si al pliului popliteu. Daca genunchiul este umflat (edem sau hematom, umflatura, revarsare sinoviala…), masurati celalalt genunchi.
Suporturi elastice pentru genunchi (proprioceptive) pentru a preveni recidiva
Genunchiera flexibila pentru sport si sustinere ofera un sprijin usor in cazul unor dureri articulare usoare, al instabilitatii cronice a ligamentelor (usoare), al sechelelor unei entorse sau chiar uneori la reluarea activitatii dupa o entorsa minora.
Tipul de genunchiera va depinde de nivelul de activitate. Un suport simplu este necesar pentru activitatile de intensitate redusa (statul in picioare prelungit, mersul pe jos etc.), in cazul in care riscul de recidiva a entorsei este scazut, in timp ce un suport mai sigur este necesar pentru sporturile lineare care solicita putin mai mult articulatiile (jogging, ciclism etc.).
Cum sa iti mentii sanatatea oaselor?
Oasele joaca multe roluri in organism – furnizand structura, protejarea organelor, ancorarea muschilor si stocarea calciului. Desi este important sa construiti oase puternice si sanatoase in timpul copilariei si adolescentei, puteti lua masuri si la varsta adulta pentru a proteja sanatatea oaselor.
Oasele tale se schimba continuu – se face os nou si osul vechi este descompus. Cand esti tanar, corpul tau face os nou mai repede decat descompune osul vechi, iar masa osoasa creste. Majoritatea oamenilor ating masa osoasa maxima in jurul varstei de 30 de ani. Dupa aceea, remodelarea osoasa continua, dar pierzi putin mai multa masa osoasa decat castigi.
Cat de probabil este sa dezvoltati osteoporoza – o afectiune care determina oasele sa devina slabe si fragile – depinde de cat de multa masa osoasa ati obtine pana la varsta de 30 de ani si de cat de repede o pierdeti dupa aceea. Cu cat este mai mare masa osoasa maxima, cu atat ai mai mult os d rezerva si cu atat este mai putin probabil sa ai osteoporoza pe masura ce imbatranesti.
Cantitatea de calciu din dieta ta. O dieta saraca in calciu contribuie la scaderea densitatii osoase, la pierderea osoasa precoce si la un risc crescut de fracturi.
Activitate fizica. Persoanele care sunt inactive fizic au un risc mai mare de osteoporoza decat omologii lor mai activi.
Consumul de tutun si alcool. Cercetarile sugereaza ca consumul de tutun contribuie la slabirea oaselor. In mod similar, consumul regulat de mai mult de o bautura alcoolica pe zi pentru femei sau doua bauturi alcoolice pe zi pentru barbati poate creste riscul de osteoporoza.
Sex. Ai un risc mai mare de osteoporoza daca esti femeie, deoarece femeile au mai putin tesut osos decat barbatii.
