Un prim lucru pe care ar trebui sa il spunem despre instrumente muzicale este ca ele au rolul de a crea vibratii pe care ulterior le transforma in sunete. Acestea au note proprii de un nivel diferit.
Fiecare instrument are un ton, un timbru si o voce proprie. Instrumentele pot sa fie clasificate si in mod stiintific ca fiind cele aerofone care functioneaza prin vibratiile aerului, cele cordofone unde una ori mai multe corzi vibreaza, cele membranofone unde vibreaza o piele intinsa ori o membrana si cele idiofone unde tot corpul instrumentului produce vibratii singur.
O clasificare foare cunoscuta a instumentelor este cu corzi, de suflat, de percutie, cu clape, electrice si voce.
Instrumentele cu corzi scot sunetele cu ajutorul vibratiei corzilor. Instumentele cu corzi cum ar fi viorile, violonceii, violele sau contrabasurile sunt in general frectae cu ajutorul unui arcus pentru a incepe sa vibreze.
Pentru alte instrumente cu corzi sunetele sunt scoase prin ciupire. Interpretii apasa in jos corzile utilizand degetele cu scopul de a schimba lungimea pe care corzile o au, mai exact sectiunea care vibreaa. Corpul lemnos are rolul de a vibra odata cu corzile.
O orchestra normala include si o zona de instrumente care au corzi: viole, viori, violoncel sau contrabas. O sectiune de instrumente de alama precum cornurile, trompetele, tromboanele si tubele si desigur si mai multe instrumente de suflat: clarinetele, flagotii, flauturile sau piccolourile sunt instrumente care produc sunete ce se armonizeaza perfect intr-o orchestra.
Instumentele denumite alamuri sunt facute asa cum spune si numele lor din alama. Interpretul sufla in ele printr-un orificiu de forma unei cupe si tubul amplifica vibratiile si le schimba tonul. Alaurile cum ar fi cornul de vanatoare au
tuburi lungi care se largesc in capete.
Cornurile din prezent, tubele si trimpetele au mai multe valve ce scurteaza lungimea acestui tub pentru a se obtine mai multe note. Lungima tuburilor, marimea diametrelor si forma clopotelor diversifica tonul si notele.
Instrumentele de suflat sunt acele instrumente care creaza vribratii printr-un tub si cele mai multe dintre ele sunt facute din lemn. Acestea se clasifica si in functie de felul in care se utilizeaza in momentul interpretarii.
Unele instrumente precum flautul au si un orificiu care transforma aerul suflat in vibratii clarinetul si oboiul sau fagotul au pipe mici din trestie vibratoare. Lungimea sau diametrul tuburilor determina scara pe care o au acordurile si tonul pe care il are instrumentul. Interpretul obtine note cu ajutorul deschiderii si respectiv inchiderii orificiilor care se afla pe o latura a tubului.
Instrumentele pentru percutie sunt batute. Toba are o membrana intinsa pe un cadru pe care interpretii o bat cu betele, cu degetele sau cu mainile.
Aerul aflat in acest cadru ori chiar cadrul in sine are rolul de a ampliica sunetele produse de membrana care vibreaza. Tambalele, clopoteii si gongul sunt facute dintr-o bucata de material si produc vibratii ca si un intreg in momentul in care sunt lovite.
Sunt si instrumente de percutie precum tobele sau clopotele care scot sunetele la un nivel foarte bine definit. Pentru gonguri si tambale este mai dificil sa determinam nivelul sunetului.
